„Alo, alo, aici Radio Bucureşti”
În data de 1 noiembrie 1928, la ora 17:00, era difuzată în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, cu anunţul: „Alo, alo, aici Radio Bucureşti”.
Primele cuvinte au fost rostite de preşedintele Societăţii, Dragomir Hurmuzescu, ctitorul radiofoniei româneşti, După discurs, poetul Horia Furtună a recitat poezia „Un suflet nou”, scrisă special pentru această ocazie. Au urmat „muzică de dans, informaţii din presă, muzică executată de Quintetul Radio, cântece interpretate de solista Băicoianu, buletinul meteorologic şi ştiri sportive.
Discursul profesorului Hurmuzescu:
„Să nu se creadă că radiofonia este o chestiune numai de distracţie. Radiofonia este de o mare importanţă socială, cu mult mai mare decât teatrul, pentru răspândirea culturii şi pentru unificarea sufletelor, căci se poate adresa la o lume întreagă, pătrunzând în coliba cea mai răzleaţă a săteanului. În curând va deveni criteriu de judecată a gradului de dezvoltare a unui popor.”
Treptat au apărut şi primele emisiuni complexe :”Ora copiilor”, „Ora veselă”, „Ora femeilor”, „Cronica muzicală”, „Cronica dramatică”, „Poşta amatorilor”.
La 9 noiembrie – Apare primul număr al revistei „Radiofonia“, publicaţie oficială a societăţii iar pe 30 noiembrie – Primul concert simfonic radiodifuzat susţinut de Orchestra Radio sub bagheta lui Mihail Jora are în program exclusiv Mozart şi Haydn.
A avut loc totodată înteţirea colaborării cu personalităţile culturii româneşti; Ion Marin Sadoveanu prezenta „Cronica dramatică”, Perpessicius — „Cronica literară”, Tudor Arghezi — „Cronica modei”, Dumitru I. Suchianu — „Cronica cinematografică”; Ion Alexandru Brătescu Voineşti, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu, Cezar Petrescu, Victor Eftimiu, Nicolae Iorga susţineau conferinţe; actorii Ion Manolescu, Ion Finteşteanu, George Vraca, Constantin Nottara recitau creaţii literare sau jucau în teatrul radiofonic etc.
La 7 aprilie 1928, Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România comandă la firma Marconi's Wirelles Telegraph Company Ltd. din Londra un post de emisie cu o putere de 12 kW şi cumpără imobilul din Str. General Berthelot nr. 60, unde îşi instalează sediul central, şi un teren de 10 ha situat în comuna Băneasa, unde se instalează o antenă puternică.A avut loc totodată înteţirea colaborării cu personalităţile culturii româneşti; Ion Marin Sadoveanu prezenta „Cronica dramatică”, Perpessicius — „Cronica literară”, Tudor Arghezi — „Cronica modei”, Dumitru I. Suchianu — „Cronica cinematografică”; Ion Alexandru Brătescu Voineşti, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu, Cezar Petrescu, Victor Eftimiu, Nicolae Iorga susţineau conferinţe; actorii Ion Manolescu, Ion Finteşteanu, George Vraca, Constantin Nottara recitau creaţii literare sau jucau în teatrul radiofonic etc.
În aceste condiţii a fost posibilă prima emisiune a postului Radio Romania, joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17, pe lungimea de undă de 401,6 metri, cu o putere de 0,15 kw.
Pe 1 septembrie 1929 intră în funcţiune emiţătorul pe unde medii de 18 kW de la Băneasa (lungimea de undă: 364,5 m). Acesta avea două antene de 90 m înălţime şi o clădire aferentă şi era legat de studioul din Bucureşti prin 10 km de cablu subteran cu 7 circuite pupinizate, pentru a se reduce atenuarea şi distorsiunile transmisiunilor. Calitatea emisiei a făcut ca la 1 ianuarie 1930 numărul abonaţilor să ajungă la 60 000. La 1 iunie 1930 şi-a reînceput emisia postul de radio al Institutului Electrotehnic Universitar, de data aceasta pe unde scurte (21,5 m), având o putere de 250 W.
De atunci și până în prezent, Radio România este prietenul constant ce intră zilnic, nevăzut în casele și sufletele noastre.
