Adamclisi

Adamclisi - Tropaeum Traiani

Adamclisi e o mică localitate situată în sudul Dobrogei ce are pe teritotiul ei monumente și situri arheologice remarcabile. Denumirea ciudată vine din turcă și înseamnă casa lui Adam sau biserica omului datorită confuziei, aceștia au crezut că monumentul lui Traian este o biserică.

Unul dintre cele mai frumoase situri arheologice ale României, Adamclisi (Tropaeum Traiani) este compus din trei obiective distincte: monumentul triumfal, cetatea antica și muzeul. În acesta din urmă sunt expuse atât metopele care în urmă cu 1900 de ani se găseau pe monument, cât și trofeul ridicat de împăratul Constantin cel Mare. Adamclisi a fost locul în care, la începutul secolului II, s-a purtat o mare bătălie și potrivit istoricilor, împăratul Traian a ridicat monumentul în cinstea numeroșilor soldați căzuți în luptele cu dacii și cu aliații acestora.

• Monumentul
• Cetatea Tropaeum Traiani
• Muzeul
• Cetatea = Album foto

În mod sigur săpături arheologice viitoare vor scoate la iveală numeroase surprize. Să nu uităm că avem o istorie extrem de veche ce se pierde în negura timpului, în mare parte încă necunoscută, strămoșii noștri încă așteaptă să ne depene viețile și poveștile lor pline de mister. Mai jos un documentar istoric despre cetatea Adamclisi.

.......................................................................

Tranzitul lui Mercur

Tranzitul lui Mercur

Datorită poziției Terrei în sistemul solar, pământenii se pot bucura de tranzitul a doar două planete peste discul lui Sol, și anume Venus și Mercur. Trecerile lui Venus peste discul solar sunt mult mai rare, însă noi privilegiații trăitori ai secolului XXI am avut norocul de a vedea două, unul în 2004 și altul în 2012, următorul având loc abia în 2117.

• Tranzitul lui Venus
• Wikipedia

În raport cu Venus, fiind cea mai apropiată planetă de soare, micuțul Mercur este mult mai activ din acest punct de vedere fenomenul având loc cam de 13 - 14 ori într-un secol.

• Astroinfo
• Wikipedia

Primul tranzit a lui Mercur l-am observat în 7 mai 2003 când am avut noroc de o zi superba cu cer senin tot timpul. La acea vreme observația a fost strict vizuală cu ceva tentative de desen a fenomenului.
În acest an a fost o primăvară capricioasă cu fenomene meteo extreme iar observația am facut-o în Câmpina locator KN25UD, unde din păcate cu mici excepții cerul a fost străbătut de nori până aproape la apus.

captura 15:52 TLR - prelucrare Gimp

Deși plafonul de nori a fost dens am avut noroc de două "spărturi" în zona soarelui, prima în jur de 14:40 de scurtă durată suficient însă ca să pot vedea planeta iar a doua ceva mai mare de 1 minut aproape de ora 16 TLR moment în care am luat 14 imagini. la X40 dar din păcate doar două cât de cât mai reușite. 

Noroc cu programul GIMP și pluginurile aferente, am reușit o prelucrare, e adevărat cam mediocră dar pentru mine mulțumitoare în astfel de condiții. Am însă confirmarea de la doi amici din Sulina și Babadag că au reușit să obțină imagini superbe.

• GIMP
• Astronomy for GIMP
• G'MIC plugin

Evenimentul a fost transmis Live din multe locații însă se pare că vremea rea a fost prezentă pe tot continentul , atâta cât am putut vedea nu am văzut decât talk show-uri și diverse prezentări educative.

Așa că cer senin și " La revedere "  în noiembrie 2019.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Rusaliile negre

Rusaliile negre

În noaptea de 18 spre 19 iunie 1951 s-a dat startul unuia din cele mai dure proiecte de epurare socială pe care l-a inventat regimul comunist. Peste 44.000 de oameni, bărbaţi, femei, bătrâni şi copii fără deosebire, au fost siliţi atunci să-şi părăsească gospodăriile din Banat sau Mehedinţi şi să îndure vitregia exilului în deşertul de stepă al Bărăganului.

În acea noapte, care a rămas în memoria bănăţenilor şi nu numai drept “Rusaliile negre”, 12.791 de familii din 3 judeţe ale României (Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți), însumând 40.230 de persoane, au fost îmbarcate în 2.656 de vagoane de tren şi 6.211 de autocamioane cu destinaţia Bărăgan.

Unul din pretextele uneia din cele mai mari drame ale satului românesc a fost legat de asigurarea securităţii la graniţa cu Iugoslavia, în contextul răcirii relaţiilor dintre regimul stalinist din România şi cel comunist condus de mareşalul Tito.

Cetăţenii supuşi deportărilor erau cuprinşi în trei mari grupe. În prima categorie intrau funcţionari epuraţi, militari deblocaţi, liber-profesionişti. A doua categorie, cea mai numeroasă, era constituită din cetăţeni originari din Basarabia şi din Bucovina de Nord, din cetăţeni de origine macedoneană, chiaburi, cârciumari, foşti industriaşi sau moşieri. Din cea de-a treia grupă făceau parte cei care avuseseră la activ o condamnare pentru o infracţiune politică sau trecerea frauduloasă a frontierei sau pentru o infracţiune de drept comun gravă, precum sabotajul economic, delapidarea sau tâlhăria.

În urma deportărilor în Bărăgan, 1.731 de deportaţi, printre care 175 de copii, au murit în perioada 1951-1956.

După o perioadă de provizorat şi denumiri temporare, cele 18 „comune speciale“ pe care le-au format deportaţii în Câmpia Bărăganului s-au numit Dropia, Pelican, Ezerul, Olaru, Măzăreni, Zagna, Rubla, Schei, Bumbăcari, Brateş, Fundata, Viişoara, Dâlga, Salcâmi, Valea Viilor, Răchitoasa, Movila Gâldăului, Lăteşti şi făceau parte din raioanele Călăraşi, Brăila, Călmăţui, Galaţi, Slobozia, Lehliu şi Feteşti. Conform revistei Historia, în 1956, după eliberarea deportaţilor, aceste comune au devenit „domicilii obligatorii“ pentru deţinuţii politici „recalcitranţi“ care îşi executaseră anii de condamnare şi erau trimişi aici pentru „supliment de pedeapsă“. În 1964, după graţierea generală, casele au fost demolate, pământul a fost arat şi, astfel, urmele au fost şterse.

• Sursa: FrontPress