Mărțișorul
O sărbătoare strict românească, în pofida legendelor și explicațiilor puse pe internet de diverși specialiști în basme la origini este o tradiție păgână. Sărbătoarea a apărut în Roma antică unde la începutul lunii martie se organizau festivități în cinstea zeului Marte de unde și numele primei luni de primăvară.
Fiind vorba de cinstirea zeului războiului, tradiţia era menţinută mai ales de către legionari şi familiile lor. În zilele noastre, sărbătoarea semnifică venirea primăverii și innoirea, iar mărțișorul în sine constă dintr-un obiect mic realizat artizanal atașat la un șnur bicolor, roșu cu alb care se termină cu ciucuri. Acesta se oferă cadou persoanelor de sex feminin și este purtat în piept.
Șnurul bicolor are rolul de a proteja persoana de spiritele rele și ghinion iar în urmă cu două milenii, strămoșii legionari primeau de la soții câte unul pe care îl legau la încheietura mâinii în timpul luptelor. La noi tradiția veche s-a mai pșstrat în unele zone din Moldova unde femeile oferă cadou mărțișoare bărbaților.
Astăzi din toate regiunile vechiului imperiu suntem singurii care au mai păstrat tradiția, înafară de teritoriul României și cele învecinate locuite de români, se mai ține în Bulgaria dar de către aromânii de pe valea Mariței și de către vlahii din nord, nu are nici o legătură cu bulgarii.
Altă tradiție unică încă păstrată, tot atunci la începutul primăverii legionarii mâncau urzici proaspete gătite și ouă pentru a căpăta tăria și usturimea urzicii și ași schimba ( înnoi ) sângele.
