Castelul din Carpați
Jules Verne, scriitorul copilăriei, părintele anticipației și un foarte bun observator al vremurilor și naturii umane. În romanul de suflet al românilor "Castelul din Carpați", alături de descrierea pastelată a plaiurilor mioritice și a tehnologiei stranii folosite de boierul Radu Gorj; interfonul, câmpul electromagnetic, holograma cu laser etc. ,acesta descrie și oamenii locurilor cu bune și cu rele.
Era perioada bonjuriștilor, a lui Eminescu, Creangă și Cilibi Moise, a luptei elementului românesc de formare a statului național. Iată ce scria Verne într-un pasaj din romanul său cu privire la relațiile dintre evrei și țăranii români din Transilvania:
" Cine era proprietarul acelui han? Un evreu pe nume Ionas, un om de treabă, de vreo şaizeci de ani,cu un chip prietenos, dar foarte semit, cu ochii lui negri, nasul încovoiat, buzele ţuguiate, părul lins şi tradiţionala ţăcălie.
Amabil şi săritor, împrumuta bucuros mici sume de bani unuia şi altuia, fără să se arate exigent în ceea ce priveşte garanţiile şi nici prea cămătar în ceea ce priveşte foloasele, deşi pretindea să fie plătit la datele declarate de împrumutat. Să dea Dumnezeu ca toţi evreii stabiliţi în Transilvania să fie la fel de înţelegători ca hangiul din Vereşti!
Din nefericire, Ionas cel cumsecade era o excepţie.
Coreligionarii săi, prin cult, confraţii săi, prin profesie, ― fiindcă toţi sunt crâşmari, vânzând băuturi şi articole de băcănie ― practică meseria de împrumutător cu gaj, cu o asprime îngrijorătoare pentru viitorul ţăranului român. Se va vedea pământul trecând, puţin câte puţin, din proprietatea băştinaşilor în cea a străinilor.
Cum avansurile nu le sunt rambursate, evreii vor deveni stăpânii frumoaselor culturi ipotecate în profitul lor şi, dacă Ţara Făgăduinţei nu mai este în Iudeea, poate că, într-o bună zi, va figura pe hărţile geografiei transilvane. "
Romanul a fost publicat în 1892.
