Se naste în anii cei mai strãluciti ai
Romei, într-un grajd mizerabil. Dacã-l urmãrim de la nastere, îl aflãm în primii sãi ani exilat în
Egipt. Reîntors în
Iudeea, duce o copilãrie în anonimat, în lipsuri si muncã. La vârsta când bãietii îsi depun confirmarea în fata
Torei, la 12 ani, îi uimeste pe rabinii de la
Templu prin neobisnuitul gândirii sale. Ca adolescent si tânãr, munceste în rând cu semenii - consãtenii lui din
Nazaret îl stiu de
"tâmplarul" (Marcu 6.3). La 30 de ani, când apare la
Iordan,
Ioan Botezãtorul îl proclamã în fata lumii drept
Mesia cel asteptat. Fãrã nici un iz de legendã, în totalitate om real,
Iisus afirmã o personalitate si o putere cu totul dincolo de omenesc! Însotit de o mânã de ucenici,
Iisus strãbate neobosit
Galileea,
Iudeea si împrejurimile cu mesajul sãu simplu si direct:
"Pocãiti-vã, cãci Împãrãtia cerurilor este aproape".
Toate caregoriile de oameni îl cautã: nobili si cersetori, rabini si tãrani, iudei, samariteni si chiar romani! Prezenta lui dezarmeazã dar si ridicã. Autoritatea sa potoleste furtuna mãrii si stârneste gelozia plinã de mânie a marilor preoti. Multe dintre ceasurile noptii le dedicã vindecãrii bolnavilor sau rugãciunii în tainã. Demonii tipã înaintea lui, leprosii se vindecã, mortii învie! Urmãrit de o determinare inflexibilã de a respinge orice vânt politic favorabil,
Iisus evitã multimile surescitate, reteazã apelul revolutionarilor si ignorã ocaziile de compromis cu puterea. În timpul celor trei ani si jumãtate, capii natiunii hotãrãsc lichidarea lui si încetarea instabilitãtii si a frustrãrii. La 33 de ani si jumãtate, spre groaza ucenicilor,
Iisus însusi creeazã ocazia de a fi prins si executat. Este asasinat prin rãstignire chiar în amurgul de
Paste, de cei pe care i-a slujit fãrã rezervã. Dar, lucru extraordinar, a treia zi
Iisus învie si se aratã la peste 500 de martori, vreme de 40 de zile. Apoi în vãzul ucenicilor, se înaltã la cer pe nor, cu promisiunea:
"Mã voi întoarce!". În urma lui, lumea experimenteazã cea mai formidabilã revolutie spiritualã, socialã si culturalã. Imperiul este rãsturnat din temelii. Începe o erã nouã: era lui
Hristos!
Comparati acum dacã se poate. Nici acuzatorii nu-i gãsesc vinã.
"Cine din voi mã poate dovedi cã am pãcat?" (Ioan 8.46) -
"Învãtati de la mine, cãci eu sunt blând si smerit cu inima" (Matei 11.29)! -
"Iubiti pe vrãjmasii vostri, binecuvântati pe cei ce vã blestemã, faceti bine celor ce vã urãsc, rugat-vã pentru cei ce vã asupresc si vã prigonesc" (Matei 5.44) -
"Eu am venit ca oile mele sã aibã viatã, si s-o aibã din belsug. Eu sunt Pãstorul cel bun, care-si dã viata pentru oi" (Ioan 10.10.11) -
"Veniti la mine toti cei truditi si împovãrati si eu vã voi da odihnã" (Matei 11.28)
~Iisus este atât de unic încât, "daca n-ar fi trãit niciodatã," spunea Walter Wink, "n-am fi fost în stare sã-l inventãm".~
Cât despre o fuziune a lui Iisus cu ceilalti
"guru", asa ceva este exclus. Nimeni n-a vorbit si n-a trãit ca el. Nimeni n-a pretins ca el cã este
Dumnezeu însusi manifestat în trup omenesc! Nu existã loc pentru
Iisus în niciun alt sistem religios. Între el si restul lumii existã o deosebire de esentã.
"Toti cei ce au venit înainte de mine sunt hoti si tâlhari"(Ioan 10.8).
Chiar si omul simplu de pe stradã simte prãpastia. Te-ai întrebat vreodatã de ce, atunci când vorbesti despre
Buda,
Confucius sau
Mahomed, oamenii nu par deloc ofensati, ci gustã reflectiile tale spirituale dar, de îndatã ce pomenesti numele lui
Iisus, oamenii se simt deranjati si schimbã imediat subiectul? E simplu: Iisus e perceput de toti ca altceva decât un filosof, moralist, filantrop sau revolutionar. Prezenta lui te tulburã si te pune la colt.
extras din Galileeanul de Lucian Cristescu
