Câmpina veche
Desi atestata documentar destul de tarziu prin 1503, localitatea este in mod clar mult mai veche deoarece in urma sapaturilor in zona s-au descoperit vestigii din epoca fierului. Asezarea este deosebit de strategica, pe un platou la confluenta raurilor Prahova si Doftana loc ideal pentru construirea unei asezari umane, existand o ipoteza inca neconfirmata datorita lipsei unor cercetari adecvate de existenta a unui castru roman de unde deriva si denumirea localitatii, din latinescul Campus- Campinus ce se traduce prin campie, ses, platou intre coline.
Ceramica
In sud est peste raul Doftana orasul este dominat de un deal mare numit Ciobu pe al carui varf au fost descoperite urmele unei asezari stravechi primitive cat si vestigii dacice. Chiar denumirea se datoreaza cioburilor de ceramica gasite de catre localnici pe culmile acestuia. Dealul era golas pana prin anii 70 cand datorita eroziunii si posibilelor alunecari de teren a fost impadurit prin plantari in special de salcami. Aceasta a dus si la o prezervare buna a locatiei excelenta pentru viitoare cercetari arheologice.
Diverse obiecte
Diverse obiecte
Destul de recent, in anii 2008, 2009 s-au facut sapaturi si excavat morminte stravechi aflate in perimetrul bisericii sf. Nicolae, tot in sudul orasului unde s-au gasit vase de ceramica cu cenusa de incinerare si alte obiecte apartinand epocii fierului, cunoscuta de arheologi sub denumirea de "Epoca Hallstatt- Latene", iar intr-o cladire ce apartine tot bisericii respective a fost organizat un muzeu tematic.
