Iustin Pârvu - O reparație istorică
"Căci este o zi a Domnului oștirilor împotriva oricărui om mândru și trufaș, împotriva oricui se înalță ca să fie plecat."
La sfârșitul lunii august, consilierii locali din Baia Sprie au aprobat în unanimitate acordarea cetățeniei de onoare unuia din cei mai îndrăgiți duhovnici români, părintele Iustin Pârvu, fost stareț la mănăstirea Petru - Vodă din județul Neamț care a trecut în neființă la 16 iunie 2013. Titlul a fost acordat pe 14 septembrie când, la intrarea în fosta colonie de muncă a avut loc în prezența multor ierarhi și oficialități o slujbă de pomenire și un parastas.
Primarul orașului Baia Sprie, Dorin Pașca, a declarat că a fost o onoare să acorde acest titlu pentru marele duhovnic.“Din punctul nostru de vedere am fost onorați să-i dăm titlul părintelui, mai ales că el a fost singurul dintre deținuți care a revenit în Baia Sprie și a făcut o troiță acolo. Probabil că și el a rămas oarecum nostalgic, deși impropriu-zis, al acelor zile pe care le-a trăit aici”, a spus Dorin Pasca. Bineînţeles, ca și în cazul deja cunoscut al martirului Valeriu Gafencu, șarlatanul Sionului, cum este denumit chiar de proprii concetățeni, Elie Wiesel cere retragerea titlului de cetăţean de onoare acordat părintelui Iustin Pârvu, motivul fiind simpatia față de mișcarea legionară și negarea holocaustului românesc:
"Că părintele a avut – în tinereţe şi nu numai – simpatii legionare şi atitudini antievreieşti, aceasta este adevărat, cu precizarea că ele se explică prin ataşamentul său faţă de creştinism şi prin opoziţia sa faţă de comunism. Părintele şi mulţi alţii din generaţia sa, inclusiv o parte considerabilă din elita vremii, au reacţionat firesc la nişte provocări şi abuzuri notorii, anticreştine şi antinaţionale, şi nu a lor este vina că tocmai evreii (nu toţi, dar într-o majoritate semnificativă) au ales să sprijine comunismul şi să întreţină politicianismul clientelar, să sfideze deschis tradiţiile şi valorile creştine, să se pună aproape sistematic în răspărul intereselor şi specificului ţării, sub paravanul demagogic al unor ideologii dizolvante, la aplicarea practică a cărora au contribuit apoi din plin şi fără scrupule, plătind pretinsul “holocaust” antievreiesc din România (care, în paranteză fie spus, chiar de va fi existat ca atare, nu are decît prea puţină legătură cu legionarismul, scos de pe scena istoriei de generalul Antonescu în ianuarie 1941) cu un genocid antiromânesc binecuvîntat de la Kremlin şi, indirect, de Marile Puteri care ne-au vîndut la Yalta."
Răspunsul Primăriei Baia Sprie la comunicatul Institutului “Elie Wiesel”
„Abuzurile totalitarismului din cea de a doua jumătate a sec. XX au transformat România într-o imensă puşcărie, în scopul anihilării conştiinţei celor care gândeau altfel decât comuniştii. Tocmai de aceea, spirite luminate ca a arhimandritului Justin Pârvu au avut menirea de a ţine trează conştiinţa naţională. Practic, părintele Justin Pârvu şi-a împletit destinul cu cel al neamului românesc, luminând ca un far al dreptei credinţe la trezirea conştiinţei de neam. Astăzi, reprezintă ultimul mare mărturisitor al unei generaţii de sacrificiu care s-a jertfit în temniţele comuniste din Aiud, Gherla, Piteşti, Sighet., Canal şi lagărele de muncă din „Triunghiul morţii” (Baia Sprie, Cavnic, Nistru). Părintele Justin Pârvu s-a consacrat lui Dumnezeu, neamul său şi marii familii creştine, nu ideologiilor politice. Nu a fost un agitator doctrinar, ci o mare conştiinţă. Zecile de mii de pelerini, prezenţi la înmormântare sa, au confirmat că odată cu trecerea la odihna veşnică s-a născut un sfânt. Practic, prigoana stalinistă l-a desăvârşit întru sfinţenie. Iată de ce, găsim poziţionarea dumneavoastră, cel puţin inadecvată. Nu credem că a sosit vremea să ne mântuim pe furiş, cu aprobarea cuiva. Diploma de CETĂŢEAN DE ONOARE nu aduce beneficii răposatului arhimandrit, ci, mai degrabă, comunităţii noastre ca recurs la demnitate şi memorie. Filmul documentar „Fericiţi cei prigoniţi” şi demersul nostru civic vor constitui documente pentru cei care au dreptul să ştie dar nu au voie să uite.”
Cu toată consideraţia, Primar Dorin Vasile Paşca
