joi, 5 iulie 2012

Sf. Ana

Schitul sfânta Ana

Schitul a fost ctitorit în 1453 si a primit numele de la muntele Athos poate datoritã faptului cã multi cãlugãri s-au refugiat aici dupã cãderea Constantinopolului. Lãcasul original era amplasat în stânca aproape de mãnãstirea Sinaia si dupã arhimandritul Nifon staretul mãnãstirii, se pare cã ultimul pustnic al locului a fost Inochentie. Acesta a venit în mãnãstirea Sinaia în 1826 la vârsta de 25 de ani iar in 1851 va fi cãlugãrit, anul în care se va refugia în schit pânã în anul mortii undeva la 1877.



La mãnãstire cobora duminica si de sãrbãtori si era vorbitor de germanã si greacã, iar pentru sfaturile sale îl cãutau multi din cei ce veneau la Sinaia. Printre personalitãti se numãra si Barbu Catargiu care în fiecare an îi aducea câte o hainã nouã pe care acesta dupã plecarea binefãcãtorului o schimba cu alta veche cu unul dintre monahi. A încetat din viatã la mãnãstire ducând cu el taina originii sale.



Noul schit a fost ridicat recent în  1995 pe aceeasi stâncã cu 500 de metri mai sus de cãtre ieromonahul Ioanichie Solcuteanu, cãlugãr din mãnãstirea Sinaia si e un obiectiv turistic destul de vizitat. Se ajunge usor imediat la coborâre dinspre Cota 1400, la 5 minute de mers pe un drum prin pãdure.  Desi accesul e foarte usor e necesara putinã atentie deoarece zona e frecventatã de multi ursi. De langã schit se poate coborâ pe un drum forestier, prin pãdure in Sinaia sau la Stâna Regalã in 45 de minute de mers.




duminică, 1 iulie 2012

Pâinea pãdurii

Pâinea pãdurii

Pâinea pãdurii este una din ciupercile comestibile mai rare. E cunoscutã prin faptul cã se consumã în stare crudã în general în salate în amestec cu alte plante sau legume.


Pâinea pãdurii

Este usor de recunoscut dupã culoarea galben-maronie pe toatã suprafata inclusiv lamelele sub pãlãrie. Ca altã caracteristicã de recunoastere este foarte suculentã, la rupere lasã un lapte alb abundent. Se consumã în general în stare crudã si are un gust foarte bun fiind extrem de hrãnitoare de unde si denumirea.


Mitearcã si pâinea pãdurii

În anii secetosi sucul poate lipsi în acest caz ciuperca fiind iute si se foloseste pe post de condiment. Apare pe la începutul lunii iunie în pãdurile de deal si câmpie si uneori poate fi gãsitã chiar prin septembrie, în functie de vreme si relief.